Galeriile Karo din Bacău vă invită la vernisarea expoziţiei „Cabinetul de curiozităţi”

Galeriile Karo din Bacau vă invită să participaţi vineri, 9 martie 2018, ora 17:00, la vernisarea expoziţiei “Cabinetul de curiozităţi”

Expun: Liviu Acasandrei, Daniel Balint, Horia Bernea, Ilie Boca, Dragoş Burlacu, Ioan Burlacu, Mihai Chiuaru, Marius Crăită-Mândră, Vasile Crăită-Mândră, Florina Coulin, Iulian Cristea, Cristi Diaconescu, Constantin Flondor, Iuliana Florea Lucan, Ion Grigorescu, Ruxandra Grigorescu, Mihai Horea, Geanina Iustina Ivu, Matei Lăzărescu, Florian Lipan, Dumitru Macovei, Ion Mihalache, Paul Neagu, Christian Paraschiv, Horea Paştina, Ana Petrovici-Popescu, Sever Petrovici-Popescu, Sorin Purcaru, Mircea Roman, Mihai Sârbulescu, Valentin Scărlătescu, Andrei Simion, Constantin Ţînteanu, Aurel Vlad, Bogdan Vlăduţă, Florentina Voichi, Robert Mihael Zahariuc, Gheorghe Zărnescu.

Evenimentul va cuprinde şi un recital de pian clasa prof. Petruţa- Laura Crăciun, Colegiul Naţional de Artă “George Apostu”, cu participarea elevilor din clasele I, III, V, VII.

Curiozităţi – cabinetul unde fiecare înţelege ce vrea

Într-o lume suprasaturată, inundată de obiect, “concept”, “performance”, copleşită de senzaţional cu sau fără eveniment, într-o lume în care toţi vorbesc dar nimeni nu ascultă, în care simţurile moleşite, tocite şi apatice aşteaptă letargic următoarea doză de drog mediatic, următorul surogat de viaţă trăită prin intermediul protezelor electronice crescute darwinian într-un apendice al creierului, cabinetul de curiozităţi pare ceva de neînţeles, anacronic şi inutil.

Într-o lume narcisistă în care “selfie-ul” tapetează spaţiul virtual, unde imaginea însăşi este golită de sens, deposedată de semnificaţii prin uzare-abuzare, cabinetul se arată a fi un protagonist incomod, curiozităţile ca instrumentar al cunoaşterii, cercetării sau contemplării nu sunt dorite deoarece plictisesc, curiozitatea este înţeleasă ca mijloc de amuzament şi divertisment, furnizoare de distracţie ori escapism.

Într-o lume în care s-a făcut aproape orice, unde aparenţele ţin loc de adevăr iar hainele împăratului sunt la mare preţ, cabinetul ca teritoriu al inventivităţii şi creativităţii este subversiv, de aceea trebuie aşezat în arena circului unde publicul poate vedea femeia cu două capete hipnotizând fachirul pe pat de cuie.

Și totuşi cabinetul se sustrage oricărei destinaţii deoarece nu-şi propune ceva anume, nu doreşte să fie model ori să revoluţioneze, să deschidă noi drumuri, starea lui este de indiferenţă, el pur şi simplu există. Poate căpăta chip şi înţeles după fiecare privitor în parte, poate fi orice sau nimic, demodat de actual, efemer şi iluzoriu pe cât de banal şi aparte.

Cum sunt percepute exponatele cabinetului de curiozităţi într-o lume saturată de informaţii, mai poate avea el un impact asupra privitorului? Potrivit istoricului Christof Mauch în secolul 17, epoca de aur a cabinetului, o gospodărie obişnuită din Europa poseda în medie 30 de obiecte, în prezent ea deţine in jur de 12000. Contemplarea unui cabinet de curiozităţi poate ameliora anxietatea provocată de schimbările rapide ce se petrec în mediul înconjurător şi în societatea actuală? Prin dezvoltarea conceptului se pot găsi modalităţi noi de expunere, de punere în valoare a obiectelor luate atât individual cât şi în ansamblul lor?

În România tema cabinetului a fost rar folosită explicit şi în sens strict ca demers artistic. Cu toate acestea spiritul lui s-a manifestat mult mai amplu la diversele paliere ale creativitaţii, putem afirma fără să exagerăm că fiecare dintre noi deţine un cabinet de curiozităţi interior ca sumă a emoţiilor, trăirilor, experienţelor şi acumulărilor de tot felul.

Lasă un răspuns